Gânduri în noapte…plâns în noapte…

 

Din nou, din nou…

Din nou încep să scriu, şi tot din nou nu ştiu cum să încep.Ai atât de multe gânduri, dar nu şti cu care din ele să începi…

Cred, că aş vrea, să scriu….despre ceva despre care nu am scris deloc.Poate pentru că nu aveam de ce.Despre română, despre materia numită simplu, română.

Nu ştiu ce să scriu…îmi placeÎmi place româna, îmi place ora de română.E doza aproape zilnică de enrgie.E impropriu, dar e ca un drog.E ora în care sunt Eu, şi nu regulile unei lumi, culmea, tot mai animalice.Ora în care pot să fiu EU, pot să spun ce gândesc, fără să fiu impiedicat de autocenzură.De fiecare dată gândesc o gândesc ca pe o oră de relaxare, o oră de de'-tensionare.Vorbind, mă eliberez de toate.Ies pentru oră sau mai puţin, din mizerabila monotonie a cotidianului petrecut într-un cămin.Ies şi plec, la braţ cu gândul, peste mări şi ţări explorând adâncurile cuvântului.

Fără ea, Eu, nu mai sunt EU, acela pe care toţi şi eu îl şi mă cunosc.E o mizerabilă tristă mască.

Încerc cât pot să rezist, darmă atrage, limba nu poate sta locului şi inima parcă vrea să vorbească ea, bătând peretele puternic spasmodic.

Poate e orgoliu.Cu siguranţă.Dar totuşi, nu pot.Prin între două opţiuni, balansez greoi de fiecare dată când trebuie să aleg una dintre ele.Balansez greoi şi dureros; oricare variantă aş alege-o o parte din mine va sângera.

Simt că e greu, foarte greu de purtat.Imensă povară a deciziei…Mă prefac nepăsător, dar totul ascunde, cu multă teamă, puternice stări de nevrozitate, tristeţe, resemnare, iubire şi multă, multă apăsare…

Încerc să umplu cu ceva golul creeat.Gândesc că iubirea pentru vreo fată poate va vindeca.Caut, dar totul e în zadar, gândul îmi sare invariabil şi enervant, din nou, la golul din suflet.Se pare că o fată nu poate ocupa acest imens gol…e prea mare.

Privesc luna şi aştept să apară vreo zână sau harap alb, din nemuritoarele poveşti, să umple un mare, imens, greoi, adânc gol.

"Aceasta este ziua care a facut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim întru dânsa!"

-"Primăvară" lung rasuna prin vazduhuri cadentat,

Iar ecoul bland raspunde: "Adevarat a inviat!"...

Primăvară, soare bucurie.Totul în jur radiază bucurie.Soarele străluceşte parcă mai frumos astăzi, parcă e mai mareţ, pare că e mai aproape de pământ mai aproape de noi.Florile cu nebunia de culori pe care o etalează, te fac să simţi mult mai bine cuvintele..."E primăvară, iarăşi primăvară!".Şi, încoronând suprem această armonie, păsările se întorc cântând, din noi, frumoasa partitură a primăverii.

Toate acestea prezintă mareţia acestei zile.O zi în care Hristos învie!Învie, arătând la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.În această noapte, răsunătoare clopote ne vor chema din nou la slujba învierii pentru a lua parte, din nou, la invierea Domnului Hristos.Tineri, bătrâni vom primi din nou lumina învierii în sufletele noastre.Hristos ne cheamă pentru a lua parte la strălucitoarea Sa înviere din morţi.Prin învierea Sa, Hristos demonstrează tuturor că este om şi Dumnezeu, deopotrivă.

Să ne lăsăm pentru o noapte toate grijile acestei vieţi trecătoare, să ne ocupăm şi de un suflet căruia îi acordăm atât de puţin timp.Să ne curăţim sufletul şi mintea de toate gândurile şi să-I dăm răgaz Mântuitorului să învieze şi în sufletele noastre amorţite.Să încercăm să nu fim ca cei doi ucenici ai Lui, care, mergând alături de El nu-L recunoşteau.Să ne lăsăm sufletul să învie odată cu Hristos.Abia atunci vom putea spune că, cu adevărat, am trăit sărbătorile învierii.Şi atunci, în deplină puritate sufletească, putem spune cu credinţa sutaşului: Hristos a înviat!Hristos a înviat şi pentru mine, şi în sufletul meu!

"Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim întru dânsa!"

Membrii şi colaboratorii acestui site vă doresc ca sărbătoarea Învierii Domnului să vă aducă lumină şi bucurie în sufletul vostru şi a celor dragi!

Hristos a înviat!

P.S.: Felicitarea prezentată în imaginea articolului este realizată de sora mea, Armanca Iustiniana.

Ocna Mures

Trăim în Ocna Mureş, de când ne-am născut.Cu bune, cu rele, e oraşul nostru.Ştim şi noi ca oraşul în care neam născut nu e un super oraş, nu e oraşul viselor.Cu toate acestea, el are ceva, ce unele oraşe, poate mai moderne, mai dezvoltate sau poate mai frumoase, nu au.Vă întrebaţi poate sau aţi ghicit deja.Cu siguranţă e istoria unui oraş care, ai senzaţia ca e alt oraş, că vine de pe alt tărâm, că nu are nimic în comun cu ceea ce numim noi simplu: Ocna Mureş.

Mă uit la poze de altădată şi am un sentiment de străin, chiar dacă îmi localizez locul casei şi recreez în minte legături între vechi şi nou.Ce vedem în poze e un alt oraş, mult superior celui actual.Întrebarea care reiese de aici e: Cum este posibilă o asemenea diferenţă între ce a fost şi ce este, având în vedere faptul că locul oraşului nu sa schimbat, rămânând tot aici între Banţa şi Mureş?Oare nu omul a făcut posibilă o asemenea schimbare?

Cu toţii vedem pozele şi avem sentimentul acela de pierdut.Cu toţii ne dorim un oraş mai frumos, mai interesant.Dar mă întreb: Facem noi ceva ca să avem ceea ce ne dorim, un oraş mai frumos, asemeni celui care a apus?Oare ce aştemptăm?Să vină americanii sau alte naţii să ne salveze oraşul de la această moarte sigură?Nu ne simţim capabili să facem ceva?E-adevărat, românul aşa e, aşteaptă, de foarte multe ori, "totu' de-a gata" sau, şi mai bolnăvicioasa expresie "mere ş-a şa".Nu, nu mai merge şi aşa.

Dacă vrei să ai ceva, trebuie să te implici.Vrei să ai un oraş frumos?Implică-te!Crede cineva că oraşul care a fost a venit "de-a gata", din cer?Nu, nu credeţi asta.

Odată cu demolarea băilor se încheie un nou capitol din vechea existenţă a acestui oraş.Ultima rămăşiţă şi cea mai valoroasă s-a dus.Fabrica e şi ea aproape să depună armele, deşi o mână de om vrednic încă mai încearcă să o mai ţină în viaţă.Totuşi, cum spuneam, nu mai are mult.Cade şi ea, jertfă pe marele altar al istoriei.Aceşti ultimi doi stâlpi ai oraşului cad şi ei.Cu ce începem noi noul capitol al oraşului?Cu un biet magazin "Plus"?Da e foarte bine, dar nu e destul.Pentru un capitol ai nevoie de mai mult de o pagină.Oamenii creează istoria.Facem noi ceva pentru a scrie mai departe istoria oraşului?Acum e timpul, nu mai e timp de aşteptat.Dacă nu reacţionăm acum, oraşul va trăii doar în amintirea noastră şi în regretul că puteam să facem şi n-am făcut, complăcându-ne în mediocritate.

Mesajul e simplu: Ţi la oraşul tău?Implică-te!Cum?Prin tot ceea ce faci.

Pentru cei care nu ştiu încă, oraşul nostru are un site: www.ocna-mures.info.Dacă te-ai uita pe site, ai spune că oraşul e pustiu.Nu mai sunt tineri în oraş?Greşit, chiar dacă se împiţinează, nu înseamnă că nu există.Vedem că conducerea oraşului nu se implică.Pentru ei 600 lei pe an e mult pentru a susţine un site al oraşului.toţi ne plângem că nu apar investitori.Cum sa apară, dacă nu aud măcar de oraş?Suntem în sec XXI.Ce altă reclamă mai bună poţi face unui oraş, în afara unui site?

Prin intermediul acestui articol vă invit să intraţi pe site, să publicaţi poze şi tot ce vise pare interesant.Puteţi interacţiona între voi şi puteţi afla şi comenta ultimele ştiri despre oraşul vostru.Toate aceste activităţi vă aduc puncte.Aceste puncte le puteţi folosi în cadrul concursului "Arată că îţi pasă".Ca la orice concurs, punctele se transformă în premii.Premiile sunt oferite de sponsorul şi partenerul concursului: "Kabex Ocna Mureş", furnizor de servicii de televiziune şi internet.